sâmbătă, 27 decembrie 2014

Stafiile

Neozeelandeze.

Se întâlnesc într-un stat care se cheamă New Zealand. Zealand fiind principala insulă din Danemarca, e clar că danezii au vrut s-o facă teritoriu de-al lor, dar, după Google Translate, Zealand înseamnă România, așa că ''băi, danezilor'' e Noua Românie acolo, sunt mulți români care vor să emigreze, iar acolo a fost primul om care punctase pentru 1-0 la alegeri.

Așadar, se întâlnesc în casele izolate din pădure, unde ajunge personajul principal feminin condamnat la arest la domiciliul părinților cu brățară din aia la picior cu senzor GPS, cum am văzut în filmele americane, după ce a făcut o boacănă cu niște petarde și fumigene la un bancomat, cu o cagulă pe față.

Expertul în fantome apare imediat, la prima manifestare a stafiilor, când încep ele să se distreze cu brățara condamnatei. El apare în persoana polițistului care monitorizează brățara, foarte bine dotat tehnologic încă dinainte de se bănui prezența stafiilor. Cel mai eficient aparat pare a fi un reportofon cu care încearcă să capteze sunetele emise de stafii. În cartea tehnică scrie că reportofonul se pornește când expertul pune întrebările și se oprește când stafiile urlă la el. Din arsenalul tehnologic lipsește tabla de Ouija, pentru că în prezența ei se manifestă doar stafiile americane, nicidecum cele neozeelandeze.

Alături locuiește un vecin declarat psihopat din cauză că jupoaie oposumi în fața casei, dar este și personajul unei ''poveștiri'' comunale cu fetuși avortați. În clipele când arată ca un om normal le povestește că în casa personajului principal, între pereți, sălășluiește un mic geniu meșter, ascuns acolo ca să nu fie trimis la orfelinat. Dezamăgirea că nu sunt stafii în casă este mare, dar informația despre crima străveche neelucidată se confirmă, iar micul meșter ajută la prinderea făptașului care moare după mai mult de trei încercări.

Fiind prezente elemente clasice din filmele cu stafii care încearcă să demaște autorul unei crime străvechi, pare a fi o parodie. Nu este. Te ține în suspans cu diferitele piste spre care duc evenimentele, încât abia la sfârșit este demascat un criminal surpriză în stilul Agathei Christie. Iar la sfârșit mai rămâne o întrebare.
Cum se numește filmul? Housebound.

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

Articolul participă la concursul “Movie time!”, organizat de Cudi & Ketherius


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu